Referendum? Da, dar simultan cu alegerile anticipate!

Autor: Mihai CONŢIU

Nu poţi să te gîndeşti sau să scrii despre semidoctul rudimentar Mihai Ghimpu fără să nu-ţi fie ruşine că un astfel de om blochează procesul politic la cel mai înalt nivel în această ţară. De cînd acest individ a urcat în „jilţul Puterii” prin „fraudă, abuz semi-pedofilo-incestuos” (şi-a folosit nepotul pe post de „damă de companie”), a produs atîta rău şi pagubă acestui popor încît, în viitor, analiştii vor avea ce să îndosarieze şi moldovenii pe cine să blesteme. Iar atunci cînd scriem aceste lucruri, o facem, sincer, cu mare părere de rău.

Ghimpu (numit de presă şi tragedia acestui popor), cu o nesimţire rar întîlnită şi un cinism animalic, se încăpăţînează să ridice prostia absolută la rang de virtute. Din respect şi grijă pentru sănătatea publică, posturile de radio şi televiziune ar trebui să pună un embargo justificat pe apariţiile lui mediatice. Nu trebuie lăsat să vorbească în public. Este nociv pentru societate.

În primul rînd, Ghimpu ne face de tot rîsul în lumea politicii şi diplomaţiei europene. Văzîndu-l atît de mediatizat, oficialii şi experţii străini îşi pot imagina că sîntem un popor de imbecili dacă soarta noastră a ajuns să fie decisă de o astfel de caricatură politică. Chiar crede cineva că nu avem de ce să ne fie ruşine cu el? S-a uitat, oare, că, preşedinte interimar fiind, „gugumanul absolut” şi-a uitat telefonul mobil într-un hotel din Portugalia? Pentru aşa ceva, ţinînd seama de funcţie, un astfel de ins, în lumea civilizată, zboară din funcţie cu viteza vîntului. Ce să mai vorbim despre felul mitocănesc în care, tot ca preşedinte interimar, a sfidat UE, CE sau Comisia de la Veneţia în privinţa respectării Constituţiei, a iniţierii referendumului eşuat şi multe altele...!? Nu vedeţi că se laudă la tot pasul că a fost preşedintele Imperiului de Est?

În al doilea rînd, Ghimpu este o prezenţă mediatică extrem de nocivă pentru toţi moldovenii. Cei mai puţin instruiţi, mai ales cei din provincie, îl pot lua drept model de gîndire şi de exprimare. Este doar barosan de la Chişinău, din Capitală, nu? Oamenii cu bun simţi, cu o cultură generală relativă sau cei bine instruiţi au destule motive să se ruşineze că sînt cetăţeni moldoveni ai statului R. Moldova care stă, politic, la toanele lui.

Lîngă Ghimpu, bineînţeles că în partidul său, nu stau decît „fripturiştii”, cei care vor posturi înalte şi să cîştige un ban mai „ferit”. Vă daţi seama ce moralitate şi respect de sine de tot rahatul pot avea aceştia atîta vreme cît îl rabdă ca şef pe Ghimpu pentru aşa ceva? Nu uitaţi că unii au şi pretenţii de intelectuali, aşa cum este Ion Hadârcă sau Corina Fusu Cur-de-Fier, stăpîna din umbră a Companiei „Teleradio-Moldova”!

Mai sînt naivi care, chiar dacă văd cît de ţărănoi incult este, îi trec cu vederea multe pe motiv că „ar fi cinstit”. Se poate asocia noţiunea de „cinste” lui Ghimpu aşa cum ne-am fi putut imagina Premiul Nobel pentru Pace pentru Ossama bin Laden. El este doar omul propriilor interese egoiste, căci doar în numele acestora i-a compromis definitiv viitorul politic al neisprăvitului său de nepot.

A trăit, cu invidie, o viaţă în umbra fratelui său Gheorghe Ghimpu, iar acum vrea să-şi ia revanşa. Vrea să fie primul, cel mai mare şi unicul reprezentant de seamă al iluzoriei lui familii. Şeful Imperiului de Est. Tocmai din aceste considerente l-a folosit ca pe un prezervativ pe propriul nepot, Chirtoacă, şi, din aceleaşi motive, de aproape trei ani, crede că şi această ţară poate s-o folosească la fel.

Netrebnicul nu-i şantajează doar pe colegii lui din AIE, ci şantajează întreaga ţară prin tot ceea ce face de după ultimele alegeri care nu i-au adus fotoliul de preşedinte al Parlamentului. Şantajează ţara deoarece nu crede în ea sau, mai bine zis, şi-a însuşit convingerile stăpînilor lui din umbră, mari maeştri ai jocurilor diabolice şi care ştiu să-i exploateze slăbiciunile şi ambiţiile meschine. Noi, în urmă cu mai mult timp, făcînd referire la dezvăluirile din presa română, am scris despre afacerile lui personale cu ape minerale româneşti, afaceri patronate de generali şi colonei de securitate de-ai lui Nicolae Ceauşescu.  Acum Ghimpu şi Chirtoacă cîştigă patriotic şi româneşte din taloanele cu benzină băgate pe gît şoferilor de maxi-taxi de pe rutele Chişinăului

De ce vrea această mediocritate alegeri anticipate?

Acum, mai mult ca niciodată, există şanse reale ca să fie ales preşedintele ţării şi să evităm alegerile anticipate. Marian Lupu, se ştie, este expirat înainte de vreme pentru această funcţie. Lui Ghimpu, însă, nu-i convine o altă candidatură deoarece Lupu ar rămâne, firesc, preşedinte de Parlament, funcţie pe care şi-o doreşte el. Acesta este singurul motiv pentru care se opune desemnării unei candidaturi independente! (Transpartinice, băi, nu apartinice! Nu vă luaţi după ignoranţa lui Dodon).  De aceea şi inventează Mişu Ghimpu cele mai tîmpite motive din cauza cărora nu este de acord cu o altă candidatură!

Acestui individ de o mediocritate crasă, Ghimpu, i-a intrat în cap gîndul că numai el are soluţii pentru ţară. Insistînd în obtuzitatea sa, „juristul din el”, care a avut nevoie de 14 ani să termine facultatea de specialitate prin corespondenţă, vrea referendum şi modificarea Constituţiei după cum îi trăsneşte lui prin cap. Fireşte că ambele variante nu sînt agreate de către instituţiile europene, dar lui nu-i pasă de acestea nici acum, aşa cum nu-i păsa nici cînd era preşedinte interimar. Pe de altă parte, însă, spune că vrea integrare europeană.

Temîndu-se să nu fie demascat că el este cel care provoacă alegerile parlamentare, inventează pretexte şi scenarii. El crede că poporul poate fi dus de nas deoarece, se înţelege, de la nivelul său intelectual şi moral mediocru, crede că toţi ceilalţi sînt mai proşti decît el.
Prin urmare, existînd, aşa cum spuneam mai sus, mai mult ca niciodată, şanse reale ca să fie ales preşedintele ţării şi să evităm alegerile anticipate, Ghimpu întreabă tîmp: „cine-i garantează lui că preşedintele va fi ales dacă se va relua procedura constituţională de alegere a acestuia în Parlament”. Dar cine-i el ca să-i garanteze cineva ceva?

Aici, după cum v-aţi dat seama, este vorba despre voturile pe care Igor Dodon este dispus să le acorde unui candidat independent. Da, numai că, aşa cum spuneam, tocmai asta nu-i convine lui Ghimpu, candidatul independent, căci rămîne Lupu cu fotoliul de preşedinte al Parlamentului şi el rămîne cu buza umflată de ciudă în faţa postului mult visat. El vrea mai bine alegeri anticipate decît să fie ales preşedintele ţării şi el să nu aibă o funcţie importantă în stat.

Pentru el nu contează cîţi bani se aruncă din buget, important este ca să-şi facă mendrele, să demonstreze că fără el nu se poate face nimic. I s-a urcat atît de mult la cap popularitatea pe care crede că o are, încît „sfetnicilor lui” nu le-a fost deloc greu să-l fraierească, să-l convingă că, în caz de alegeri anticipate, partidul lui va acumula cel puţin 25%. Acesta este şi motivul pentru care vorbeşte cu nătîngie despre nişte sondaje favorabile de care ştiu numai de el şi cei care-l trag în ţeapă!

Diversiuni

Ghimpu nu conteneşte să spună că numai PCRM este interesat să aibă loc alegeri anticipate. Comuniştii, normal, sigur că înţeleg prea bine că alegerile anticipate le sînt favorabile, dar nu ei le provoacă, iar aici nu este vorba despre mitingurile lor maraton. Alegerile anticipate vor fi provocate de Ghimpu. El îşi imaginează că va convinge lumea că nu el este iniţiatorul dacă aruncă vina pe comunişti din cauza mitingurilor acestora. Total fals! Aceste mitinguri nici n-ar fi existat dacă Ghimpu nu s-ar fi împotrivit continuării reluării procesului de alegere a preşedintelui!

Acum există şansa alegerii şefului statului cu 62 de voturi. Pentru a împiedica acest lucru, Ghimpu a mai scos un As din mînecă, care deja pute! Dodon, încă de la început, a spus clar că nu vrea nimic în schimb pentru cele trei voturi ale sale dacă se va vota o candidatură independentă, dar şi că va rămîne în opoziţie. Prins la colţ, Ghimpu a început să delireze, spunînd că Dodon ar fi un proiect al comuniştilor, că „nu-i dă lui garanţia că acesta va vota o candidatură independentă”, că astfel comuniştii vor să ajungă la alegeri anticipate. Acum oricine îşi dă seama că Dodon este separat de comunişti definitiv, numai Asul lui Ghimpu nu admite asta. În mod normal, dacă nu devenea, între timp, valetul politic al lui Plahotniuc, Ghimpu ar fi trebuit să-l bănuiască şi pe Lupu că este un Cal Troian în AIE, pe termen lung, al PCRM.

Bine, să presupunem că Dodon ar fi cel din aberaţiile delirante ale lui Ghimpu, dar ce legătură are asta cu demararea procesului constituţional de alegere a şefului statului? El, nedorind să participe la această procedură, ştie că, mai devreme sau mai tîrziu, alegerile anticipate se vor desfăşura oricum, fie şi la presiunea străzii. La înţelegerile pe care Ghimpu le-a avut cu comuniştii în această chestiune, el a crezut că îi păcăleşte, că prin aceste proteste PCRM va trece drept vinovat de provocarea alegerilor anticipate, numai că s-a înşelat!

Ghimpu a căzut în propria-i capcană. Comuniştii şi-au respectat angajamentele şi au declanşat protestele. Ghimpu, crezînd, în prostia sa, că este isteţ, nu pricepe că astfel s-a demascat – protestele pot fi anulate prin alegerea şefului statului, numai că lui tocmai asta nu-i convine. Astfel, comuniştii nu doar că l-au tras pe sfoară, dar au arătat lumii cine este Ghimpu – un individ feroce care nu are nici un Dumnezeu atunci cînd este vorba de ocuparea unei funcţii importante în stat.

Încă o soluţie finală?

Alegeri anticipate? De acord doar nu o dată şi noi am scris despre această necesitate, numai că nu din perspectivele egoiste şi înguste ale lui Ghimpu! Referendum? De acord, dar simultan cu alegerile anticipate şi cît mai coerent cu putinţă, mai spre buna înţelegere a oamenilor! Economisim bani, mai ales, şi timp.
În consecinţă, pe lîngă buletinul de vot pentru alegeri în Parlament, al doilea buletin de vot pentru referendum ar trebui să conţină doar următoarele două întrebări:
1) Sînteţi de acord ca preşedintele ţării să fie ales doar de către întreg poporul?
2) Sînteţi de acord ca preşedintele ţării să fie ales doar de către Parlament?

Atît şi nimic mai mult! Fără alte şiretlicuri şi curvăsării cu trimitere la articole din Constituţie despre care oamenii habar nu au!