Lumea trebuie sa-si cunoasca "eroii" sai
Nu demult, publicatia britanica The Guardian a incropit o lista cu numele a 25 de persoane care, in opinia ei, se fac vinovate de izbucnirea crizei financiare globale. Drept cap de lista este Alan Greenspan, fostul presedinte al rezervei federale a SUA. El a condus aceasta institutie financiara in cele mai complicate vremuri pentru SUA si anume in timpul colapsului pietei in 1987 si al evenimentelor tragice din 11 septembrie 2001. Pe atunci el era privit ca un adevarat guru al economiei. In schimb, acum multi il gasesc anume pe el unul dintre principalii vinovati ai crizei, intrucit politica ratelor reduse si implicarea insignifianta in sfera ipotecara promovata de el a condus la caderea pietei. In afara de aceasta, publicatia britanica il face responsabil pentru cresterea exagerata a pietei derivatelor, care a avut efectul unei bombe cu efect intirziat. Piata lor a evoluat in ultimii cinci ani de la 100 trilioane, in 2002, pina la 500 trilioane de dolari SUA, in anul 2007.
Explicam ca derivatele sunt instrumentele financiare a caror valoare se trage din valoarea viitoare a unui bun. Acest instrument este de fapt un contract prin care una din parti primeste bani in schimbul promisiunii de a cumpara sau a vinde bunuri sau servicii la un moment specificat in viitor. Astfel, pentru o suma relativ mica si cu ajutorul unei garantii ipotecare, un investitor poate controla un procent mai mare din actiunile unei companii. Aceste contracte insa promit sa protejeze investitorul de pierderi, ceea ce a stimulat finantistii sa-si asume riscuri din ce in ce mai mari. In felul acesta, ei si-au permis sa-si asume mai multe ipoteci si sa faca imprumuturi mai mari in contul unor cresteri viitoare.
Cunoscutul investitor George Soros a refuzat sa opereze cu asemenea instrumente, deoarece "nu intelegem cu adevarat cum functioneaza". Un alt "lup" al lumii financiare, Warren Buffet, a apreciat derivativele drept "arma financiara de distrugere in masa". Totusi, Greenspan a continuat sa se pronunte pentru aceasta piata, intrucit nu considera oportune interventiile de reglementare a ei.
Practic, dupa The Guardian", toti politicienii americani se fac vinovati de declansarea crizei. Sa zicem, fostului presedinte american, Bill Clinton, i se incrimineaza faptul ca in anul 1999 a semnat un document potrivit caruia toate bancile comerciale, fie cele ce acumulau depuneri banesti, fie cele investitionale, au fost dispersate in definitiv. Drept urmare, a inceput era monstrilor investitionali, care nu demult au pierit pe un cap, asemenea dinozaurilor. George Bush, care l-a succedat pe Clinton, n-a fost mai breaz decit predecesorul sau. Indeosebi, el n-a intreprins nimic pentru a stavili criza ce luase amploare pe piata ipotecara. In consecinta, americanii au continuat sa ia bani cu imprumut fara a se gindi daca vor fi in stare sau nu sa-i returneze.
Premierul britanic Gordon Brawn este acuzat de faptul ca a pus interesele City-ului londonez, adica a centrului de investitii, mai presus decit cele ale economiei, cum ar fi industria, ceea ce si-a gasit expresie in procesul anemic de reglementare si in impozitele mici.
Dar cea mai masiva prezenta in lista cu pricina si-au asigurat fostii si actualii manageri de top ai bancilor de investitii. Ei sunt acuzati de miopia jocurilor de pe piata ipotecara, de actiuni dubioase, de prabusirea pietei.
Pe lista figureaza si numele Warren Buffet, George Soros care, de dragul adevarului, trebuie spus ca au dat semnale clare la timpul potrivit vizavi de iminenta criza de amploare.
Nu scapa "nescarmanata" de catre The Guardian nici societatea americana. In mod expres, ei i se imputa o mare parte din vina. Or, anume cetatenii SUA luau cu imprumut mai mult decit ii tineau buzunarele. Daca ei nu procedau atit de nesabuit, poate ca acest haos nu ii afecta pe toti, conchide publicatia britanica.
Vlad LOGHIN
