Exporturile cresc, economia stă locului

De bună seamă, dacă urmărim evoluţia exporturilor de la 2000 încoace, după cifrele Biroului Naţional de Statistică, creşterea de anul trecut este una ameţitoare.

Dacă în decembrie 2000 am vîndut peste hotare mărfuri în valoare de 54 milioane de dolari SUA, apoi în noiembrie, anul trecut, volumul acestora s-a ridicat la o înălţime năucitoare, 242,7 milioane dolari SUA, adică de 4,5 ori mai mare. Doar în raport cu 2010, anul trecut, exporturile s-au extins cu peste 44 procente.
Am comercializat mai multe mărfuri şi pe piaţa Uniunii Europene, cu o creştere de 49,2 procente, şi în ţările Comunităţii Statelor Independente, cu o creştere mai modestă de 47,3 procente, şi în alte ţări, cu un spor de 13,8 procente, dar şi cu o scădere a ponderii de peste 2,5 puncte procentuale.
E drept că creşterea exporturilor nu aduce mai multe venituri în buget, pentru că taxele de export sînt restituite din bugetul de stat producătorilor noştri care-şi vînd produsele pe pieţele străine. Aşa că populaţia ţării, mai cu seamă acele categorii care sînt plătite din punga ţării, n-au cum să vadă, să simtă, îndeosebi într-un termen scurt, „recolta” bogată a exporturilor. În cazul acesta ar fi mai nimerit să întrebăm: creşterea uimitoare a exporturilor de anul trecut, cel puţin ne-a făcut mai puţin dependenţi de mărfurile străine? Pe, bune reflectă o cotitură radicală în dezvoltarea economiei noastre? A devenit aceasta mai competitivă?
Răspunsul la prima întrebare este unul negativ. Deşi Valeriu Lazăr, ministrul Economiei, declara zilele trecute cu un sentiment de orgoliu, că am ajuns vremuri cînd ne putem hrăni şi îmbrăca din produsele autohtone, continuăm să aducem mai multe mărfuri străine în comparaţie cu produsele noastre livrate pe pieţele străine.
Este adevărat că anul trecut agenţii economici din Republica Moldova au vîndut peste hotare mărfuri în valoare de 2 miliarde 221,6 milioane dolari SUA, dar să nu uităm că tot în această perioadă de timp pe piaţa ţării noastre au pătruns produse străine în valoare de tocmai 5 miliarde 191,6 milioane dolari SUA, adică de aproape 2 ori mai multe importuri decît exporturi.
În consecinţă, Biroul Naţional de Statistică constată că deficitul balanţei comerciale, adică raportul dintre exporturi şi importuri, a crescut cu 28,4 procente faţă de 2010. Marin Moloşag, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a Moldovei, lansează ipoteza că evoluţia importurilor este legată de creşterea impunătoare a sumelor de bani transferate în ţară de către moldovenii care lucrează peste hotare.
Ca să aflăm răspunsul la întrebarea dacă creşterea ameţitoare a exporturilor de anul trecut reflectă o cotitură radicală în evoluţia economiei noastre trebuie mai întîi să ne dumerim în privinţa unui paradox. Cum e posibil ca valoarea serviciilor să crească cu 1,2 la sută, comerţul cu 17,1 procente, agricultura cu 4,6 procente, industria cu 7,4 procente, datorată în mod exclusiv majorării cu 8,1 procente a preţurilor fabricare din acest domeniu, iar exporturile să se extindă cu tocmai 44 şi ceva la sută?!
De unde am luat produse ca să ridicăm exporturile la aceste înălţimi ameţitoare? Biroul Naţional de Statistică ne oferă dezlegarea misteriului: reexporturile. Conform definiţiei experţilor, reexportul înseamnă exportarea unor produse importate fără ca ele să sufere vreun proces de transformare, separare sau completare, dar care pot fi reambalate. Datele statistice arată că reexporturile au valorat anul trecut 1 miliard 6,4 milioane de dolari SUA, adică 45,3 procente din volumul exporturilor. E de menţionat că reexporturile de mărfuri au crescut anul trecut cu 66 procente, contribuind în proporţie de 26 procente la creşterea exporturilor. De-a cui nevoie să turmentăm lumea cu o creştere sănătoasă a economiei naţionale, cînd unele firme, pur şi simplu, se ocupă cu procurarea produselor mai ieftine de pe o piaţă, bunăoară CSI, ca mai apoi să le vîndă pe altă piaţă, să zicem a UE, unde preţurile sînt mai mari. Ia luaţi aminte, nu avem industrie de extragere a petrolului, a gazelor, dar exportul acestor combustibili a cunoscut aproape cea mai mare creştere, de peste 3 ori!
De obicei, se spune că nivelul exporturilor arată cît de competitivă este economia unei ţări, în ce măsură ea poate face concurenţă altor economii. Acest indice reflectă gradul de aplicare a inovaţiilor, de tehnologizare a proceselor de producţie care, în ultimă instanţă, garantează cererea înaltă pe piaţă a produselor de o calitate înaltă şi un cost redus. Haideţi să ne uităm ce exportăm noi mai cu seamă! Cea mai mare pondere în structura exporturilor de anul trecut, 32,3 procente, o deţin produsele alimentare şi animale vii, materiale brute necomestibile, livrările de tutun şi băuturi, după care urmează, cu o pondere de 22,9 procente, articole de manufactură. Adică, mai bine de jumătate din volumul exporturilor noastre este alcătuit din mărfuri ale căror fabricare cere multă muncă manuală, tehnică primitivă, nu presupune aplicarea inovaţiilor, tehnologiilor înalte, reprezintă materii prime sau prefabricate. Să nu ne îmbătăm cu apă rece!

Vlad LOGHIN