Uniunea Europeană a salvat Grecia de la faliment

„Undă verde pentru cel de-al doilea plan de salvare a Greciei”. „Grecia "respiră uşurată". “Grecia va fi iarăşi salvată”. Acestea sînt doar cîteva din titlurile ştirilor-fulger difuzate de către mass-media de peste hotare imediat după ce miniştrii de finanţe din zona euro şi-au dat acordul, ieri dimineaţă, asupra planului de salvare a Greciei, care cuprinde un ajutor public şi o ştergere parţială a datoriei greceşti în valoare de 107 miliarde de euro deţinută de creditori privaţi.

În cadrul reuniunii Eurogrup s-a ajuns la un acord privind un plan de salvare care va permite Greciei să evite intrarea în faliment. Această ţară va beneficia de un ajutor public de 130 de miliarde de euro în cadrul celui de-al doilea plan de salvare şi de un efort mai mare din partea sectorului privat, care a acceptat să suporte o reducere de 53,5 procente a valorii titlurilor datoriei Greciei, în loc de 50 procente, potrivit unor surse europene. Planul de ajutorare a Greciei va aduce datoria ţării la 120,5 procente din PIB în 2020, fata de 160 procente în prezent.

Negocierile privind pachetul de finanţare destinat Greciei, crucial pentru evitarea falimentului de către statul elen, au avansat în noaptea de luni spre marţi, cînd responsabilii europeni căutau în continuare să găsească soluţii pentru o "gaură" de cîteva miliarde de euro. Cu ajutorul acestui plan de salvare fără precedent, Grecia ar trebui să poată rambursa o creanţă de 14,5 miliarde de euro pînă pe 20 martie, anul curent şi, astfel, să evite intrarea în incapacitate de plată.

Atena a îndeplinit, pe hîrtie, partea sa de contract, conformîndu-se exigenţelor creditorilor săi publici. Este vorba de angajamente scrise ale celor doi lideri de partide ai coaliţiei guvernamentale, care prevede un plan de economisire în valoare de 3,3 miliarde de euro, inclusiv disponibilizarea a 15 mii de bugetari, liberalizarea legislaţiei muncii, micşorarea salariului minim pînă la 600 de euro, lunar, faţă de 751 euro, cît a fost anterior. Măsurile de austeritate nu au fost acceptate de populaţie, motiv pentru care în capitala ţării s-au produs proteste de amploare, care au degenerat în dezordini şi încăierări cu poliţia.

Negocierile au durat atît de mult, explică presa străină, deoarece principalii finanţatori ai Greciei au relevat că sînt necesare cîteva miliarde de euro în vederea reducerii datoriei ţării la 120 procente din PIB pînă în 2020, aşa cum doreau Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi anumite ţări din zona euro, ca Germania şi Luxemburg.

Planul de salvare a Greciei se bazează pe o condiţie strictă: el prevede consolidarea supravegherii Greciei şi impunerea unei prezenţe permanente a misiunii Comisiei Europene la faţa locului, menită să ajute Grecia să-şi modernizeze aparatul de stat, a declarat Olli Rehn, comisarul european pentru Afaceri Economice. La rîndul său, "troika” formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, vor organiza în mod regulat misiuni de inspecţie în această ţară.

De asemenea, zona euro a decis să înfiinţeze un cont blocat în care va fi virată o parte din fondurile împrumutate Greciei, care vor fi alocate cu prioritate pentru rambursarea datoriei publice, precizează comunicatul final. Această măsură va permite ca "fondurile împrumutate Greciei să fie mai bine urmărite şi supravegheate". Acest mecanism va fi supus controlului creditorilor Greciei - Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Contul va fi temporar, aşteptînd ca Grecia să înscrie în Constituţie, în termen de două luni, o clauză care să garanteze că problema datoriei va fi prioritatea sa.

Grecia are nevoie de aceste fonduri pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, luna viitoare, atunci cînd împrumuturile scadente trebuie sa fie rambursate.

În schimb, Atena va lua măsuri pentru a reduce datoria publică a ţării pînă la maximum 121 procente din PIB pînă în 2020. Dupa cinci ani consecutivi de recesiune, datoriile Greciei se ridică în prezent la mai mult de 160 procente din Produsul Intern Brut. Jean-Claude Juncker, prim-ministru al Luxemburgului şi preşedinte al grupului de miniştri ai Finanţelor din zona euro, a spus că decizia de luni noapte este una "de anvergură" şi va conduce la "o reducere a datoriilor foarte importantă pentru Grecia". În plus, asigură viitorul său în zona euro.

Sigur, a existat şi varianta părăsirii temporare a Uniunii Europene, care ar atrage şi abandonarea Uniunii Monetare. Dar cît ar putea dura, mai tîrziu, întregul proces de reintegrare? În ce direcţie s-ar desfăşura dominoul stîrnit de un asemenea act politic? Europa a avut de ales între ciumă şi holeră: să pompeze bani într-un sac fără fund sau să permită falimentul Greciei. Costurile s-ar putea să fie comparabile. Dar, conchide un ziar elveţian, experienţa ne învaţă că nu prea există politicieni dispuşi să îşi asume riscuri.

Vlad LOGHIN