Guvernul le priveşte cu suspiciune revendicările

Guvernul sfidează patronatele. Aşa reiese din declaraţia de la sfîrşitul săptămînii trecute a lui Leonid Cerescu, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Republica Moldova (CNPM), organizaţie ce include peste 2500 de agenţi economici şi 220 mii de angajaţi din ţară, din care cauză dialogul social a intrat în criză.

Aceasta, după ce în cadrul ultimei şedinţe a comisiei naţionale de consultări şi negocieri colective de anul trecut patronatele şi sindicatele au refuzat să accepte proiectul de Lege al asigurărilor sociale de stat pentru 2012. În opinia liderului patronatelor din Moldova, aceste două părţi ale comisiei tripartite - Guvern, Patronate, Sindicate - nu au susţinut acest proiect de lege, pentru că prevede diminuarea fondului statal de plată a incapacităţii temporare de muncă şi compensarea acestor cheltuieli prin majorarea contribuţiilor agenţilor economici la bugetul asigurărilor sociale de stat. Bunăoară, dacă, anul trecut, indemnizaţiile pentru concediile de boală erau achitate în prima zi din contul salariatului, iar a doua zi, din buzunarul patronului, apoi, potrivit Legi bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2012, angajatorul va fi obligat să finanţeze din veniturile sale tocmai 3 zile din concediul de boală al salariatului său.
Pronunţîndu-se din start împotriva unor asemenea modificării ale legislaţii, patronatele şi sindicatele, a specificat Leonid Cerescu, au sperat că cealaltă parte, Guvernul, le va înţelege aluzia, mesajul şi va convoca încă o şedinţă a comisiei tripartite, la care va veni cu o nouă soluţie. Însă, după cum conchide preşedintele CNPM, n-a fost să fie şi Legea Bugetului asigurărilor sociale de stat a fost votată în varianta propusă de Guvern.
Un alt motiv de dezamăgire pentru conducerea Confederaţiei Naţionale a Patronatului a fost politica bugetar-fiscală a Guvernului RM pentru anul 2012. Mărul discordiei s-a dovedit a fi introducerea plăţii suplimentare a dividendelor plătite de către agenţii economici, care în opinia reprezentanţilor patronilor acelor peste 2500 de întreprinderi, organizaţii ce fac parte din CNPM, nu ar fi altceva decît un nou tip de impozit. Conducerea Confederaţiei s-a opus cum a putut împotriva unei asemenea modalităţi a statului de-a percepe încă un bir de la mediul de afaceri, însă Guvernul s-a dovedit de neclintit în intenţiile sale, a spus Leonid Cerescu.
În fine, a declarat preşedintele CNPM, Uniunea transportatorilor şi a drumarilor din Moldova a venit cu o iniţiativă în cadrul unei şedinţe a comisiei tripartite de a ajusta tarifele în sfera transporturilor auto de pasageri la necontenintele scumpiri la combustibil. Or, conform lui Leonid Cerescu, cele existente, stabilite de mai multă vreme de către stat, nu mai sînt în măsură să acopere cheltuielile reale pe care le suportă agenţii economici din acest domeniu de activitate. Pe acest subiect s-a discutat chiar mai mult decît în ansamblu pe cele două anterioare, precizează liderul patronatelor din Moldova, dar efectul s-a dovedit acelaşi: Guvernul nu a luat în seamă argumentele partenerilor de dialog. Ba mai mult ca atît, Uniunea transportatorilor şi drumarilor din Moldova a venit cu un plan de acţiuni de eradicare a fenomenului transportării ilicite a călătorilor şi de compensare a cheltuielilor suportate de transportatori ca urmare a faptului că multe categorii de persoane beneficiază de înlesniri la călătorii cu mijloace de transport auto, însă nici pe aceste subiecte Guvernul nu şi-a arătat înţelegerea de a lua în calcul demersurile, a spus Cerescu.
Ultimul motiv de supărare a patronatelor faţă de Guvern îl reprezintă subiectul comisiilor ramurale de consultări şi negocieri colective create de ceva timp şi care au menirea de a contribui la soluţionarea problemelor ce se acumulează în limita ramurilor economiei naţionale. Din păcate, constată preşedintele Confederaţiei, acestea nu funcţionează, sînt formale. Unicul animator al fiecărei dintre ele este administraţia publică centrală care gestionează domeniul respectiv al economiei ţării: minister, departament etc.
Invocînd aceste patru argumente de neglijate de către Guvernul RM a poziţiei partenerilor de consultări şi negocieri colective, Leonid Cerescu a ţinut să dovedească că dialogul social este ineficient, a lunecat într-o „criză profundă” şi a insistat pentru a-l reanima şi a-l face benefic pentru tustrele părţi: guvern, patronate, sindicate. Pentru că recurgerea la măsurile discriminatorii aplicate de Guvern, prin introducerea unor noi impozite, a avertizat dînsul, va îngenunchea agenţii economici din ţară. Bunăoară, urmare a perceperii impozitului pe venit în mărime de 12 procente pentru unele întreprinderi, impozitului de 6 procente pentru dividende, alta taxă voalată, precum este plata celor 3 zile pentru incapacitatea temporară de muncă, a împuternicirilor suplimentare acordate cu începere din anul acesta organelor de control şi fiscale, condiţiile de derulare a afacerilor în Republica Moldova s-au înăsprit, s-au înrăutăţit, ceea ce îi face pe mulţi agenţi economici să-şi schimbe planurile de activitate.
Ce le rămîne de făcut oamenilor de afaceri din ţara noastră? Leonid Cerescu, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Republica Moldova, vede mai multe căi pe care ar putea să apuce aceştia. În primul rînd, patronii ar putea să taie din locurile de muncă, adică să concedieze o parte din lucrători, îndeosebi pe acei care se îmbolnăvesc mai des, şi, în felul acesta, se va provoca un nou val de şomaj în ţara noastră. Unii agenţi economici s-ar putea refugia în economia tenebră şi atunci ne vom alege cu o reducere considerabilă a veniturilor în bugetul ţării. În sfîrşit, alţii nu vor avea încotro şi se vor ruina. Dintr-o asemenea perspectivă, ţara se alege cu toate belele: şi cu şomaj ridicat, şi cu prăpăd în bugetul ţării.
Ce propune Confederaţia Naţională a Patronatului pentru a evita un asemenea colaps? În comunicatul său de presă, CNPM propune stoparea oricăror incursiuni în finanţele mediului de afaceri prin metode care contravin unei economii de piaţă, concentrarea atenţiei autorităţile publice centrale inclusiv a celor cu funcţii de inspecţie şi control spre sectorul informal (subteran, tenebru, gri) al economiei şi diminuarea presiunilor fiscale şi nefiscale asupra întreprinderilor din sectorul formal al economiei.
Ţin să amintesc că această nu e prima manifestare de nemulţumire a reprezentanţilor patronatelor, oamenilor de afaceri din Moldova faţă de actuala guvernare şi despre cerinţele lor i-am vorbit acum 2-3 săptămîni, chiar unuia din conducătorii Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, care a parat: dacă le acceptăm totul ce spun ei, rămînem fără venituri la buget. Cu această poziţie a demnitarului respectiv, l-am familiarizat şi pe Leonid Cerescu, Preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Moldova, care tratează cu înţelegere circumspecţia autorităţilor centrale ale statului şi tocmai din acesta considerent se pronunţă pe un dialog social dintre Guvern şi patronate, sindicate care se încununeze cu un consens ce ar permite Guvernului să aibă mai mulţi bani pentru a mări veniturile în bugetul ţării, iar agenţilor să activeze în condiţii de confort, să prospere. Ar fi vorba de un echilibru la nivelul Guvernului de a ceda şi al patronatelor de a-şi tempera revendicările şi de a-şi spori responsabilităţile.

Vlad LOGHIN