Bani europeni pentru construcţia căii ferate pe segmentul Mărculeşti-Soroca

Întrucît construcţia căii ferate pe segmentul Mărculeşti-Soroca ar reduce distanţa parcursă spre Ucraina pentru trenurile tranzit, autorităţile Republicii Moldova au solicitat ajutor Uniunii Europene şi băncilor din cadrul acesteia pentru construirea drumului de fier.

Potrivit declaraţiei lui Anatol Şalaru, ministrul Transportului şi Infrastructurii Drumurilor, tronsonul feroviar Mărculeşti-Soroca va scurta cu 235 kilometri distanţa pe cale ferată spre Ucraina şi va face posibil mersul trenurilor din Soroca atît spre staţiile feroviare Mărculeşti, Făleşti, Bălţi, Ungheni, cît şi spre cele din Ucraina.

După construcţia, în 2004-2005, a căii ferate Revaca-Căinari, iar în 2008 a altui drum de fier – Cahul-Giurgiuleşti, lungimea totală a reţelei de cale ferată administrată de Întreprinderea de Stat „CFM” este de 1232 kilometri, din care 1218 km reprezintă ecartamentul rusesc (1520 mm) şi doar 14 km cel european de 1435 milimetri. Pe cînd lungimea totală a reţelei căilor ferate din Belgia, ţară europeană cu o suprafaţă egală cu cea a Moldovei, este de peste trei mii de kilometri, adică de trei ori mai mare.

După refacerea căii ferate Revaca-Căinari, construită în perioada interbelică la iniţiativa autorităţilor româneşti, în sufletul locuitorilor din raioanele Nisporeni şi Hînceşti a înviat speranţa că ar putea fi întoarsă la viaţă şi calea ferată strategică Bucovăţ-Leuşeni-Huşi, edificată în urma intrării României în primul război mondial de partea Antantei. Atît cetăţenii, cît şi administraţia celor două raioane au solicitat autorităţilor statului, în 2006, refacerea acestui obiectiv strategic pentru dezvoltarea economică a respectivelor unităţi teritorial-administrative din zona Codrilor. În anii ’70 ai secolului trecut, cu un apel în acest sens s-a adresat prim-secretarul de atunci al comitetului raional Nisporeni, Constantin Melnic.

Obiectivele de viitor ale feroviarilor includ şi electrificarea căii ferate pe segmentul Iaşi-Cuciurgan, care ar permite creşterea vitezei trenurilor de trei ori, la cel puţin 160 km/oră, actualmente pe căile ferate moldoveneşti, aşa cum sînt ele la moment, circulîndu-se cu o viteză de 35-45 kilometri pe oră. Electrificarea tronsonului nominalizat este o necesitate vitală, deoarece cele două state vecine, România şi Ucraina, au căile ferate electrificate.

Potrivit ex-directorului general al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, Miron Gagauz, în conformitate cu porunca Preşedintelui Republicii Moldova nr. SP/1-5008 din 06.11.2006 şi a Guvernului RM a fost creat un grup mixt de lucru moldo-ceh privind construirea liniei de cale ferată cu ecartament european (1435 mm) pe segmentul Ungheni-Chişinău şi electrificarea acesteia. În urma întîlnirilor de lucru ale experţilor moldoveni şi cehi din cadrul grupului mixt, s-a ajuns la următorul acord: partea cehă va identifica posibilităţi, din contul mijloacelor proprii, de a efectua, cu participarea experţilor ÎS „Calea Ferată din Moldova” fundamentarea tehnico-economică a construcţiei căii ferate cu ecartament european pe segmentul Ungheni-Chişinău şi electrificarea acesteia. Referindu-se la acest important proiect, prim-ministrul român de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că ţara sa este disponibilă să contribuie la construirea drumului de fier cu ecartament european pe segmentul Iaşi-Chişinău, pentru a facilita aderarea Republicii Moldova la proiectele dezvoltării transportului feroviar în cadrul reţelei europene comune. În acest sens, amintim că în 2007 administraţia Căilor Ferate din România (CFR) a anunţat că pînă în anul 2012 va înlocui 271 de locomotive şi 370 de rame electrice şi diesel, a căror vechime este mai mare de 20 de ani.

Prin urmare, nu ducem lipsă de proiecte în ceea ce priveşte dezvoltarea transportului feroviar moldovenesc în cadrul reţelei europene comune. Referindu-se la acest subiect, ministrul român al Transporturilor, Anca Boagiu, a declarat în cadrul întrevederii de la sfîrşitul lunii noiembrie 2011 cu omologul său moldovean, Anatol Şalaru, că pentru modernizarea segmentului de cale ferată Iaşi-Ungheni-Chişinău, Republica Moldova ar putea apela la mecanismul financiar Neighbourhood Investment Tacility, cu sprijinul Comisiei Europene, în vederea efectuării lucrărilor de modernizare.

Ce ne împiedică să procedăm după cum ne îndeamnă oficialul român? Cu atît mai mult cu cît, în anul 2011, partenerii europeni ai Republicii Moldova au avut oferte foarte generoase pentru reabilitarea drumurilor de la noi, graţie cărora în luna ianuarie se planifica refacerea a circa 200 kilometri de drumuri naţionale. Atîta doar că pe parcursul anului s-a constatat o valorificare foarte ineficientă a investiţiilor de capital, o bună parte din acestea fiind finanţate din surse externe, pînă la urmă fiind reabilitaţi numai vreo 20 km. Cu asemenea „indicatori” avem oare dreptul să ne mai plîngem de faptul că nu dispunem de bani pentru reabilitarea drumurilor, inclusiv a căilor ferate, conform standardelor europene?

Vasile MARTIN