Minimul de existenţă a ajuns cel mai înalt din istoria ţării

Scumpirile necontenite din ultima vreme şi-au făcut efectul. Mărimea minimului de existenţă în primele trei luni ale anului s-a ridicat la cel mai înalt nivel din istoria ţării.

Potrivit datelor recente ale Biroului Naţional de Statistică, suma de bani necesară pentru acoperirea cheltuielilor minime legate de procurarea alimentelor, obiectelor de îmbrăcăminte, încălţăminte, de achitarea serviciilor comunale şi ale altor nevoi fără de care e de neînchipuit viaţa unui om pentru o persoană a urcat pînă la 1471,3 lei. Este cea mai mare sumă de bani pe care trebuie s-o aibă moldoveanul pentru a exista ca fiinţă umană de cînd s-a făcut independent şi suveran.
Rezultă, aşadar,  că o familie alcătuită din ambii soţi, cu un copil, trebuie să aibă nişte venituri minime lunare de cel puţin 4,5 mii de lei ca să poate cumpăra minimul necesar de hrană, să-şi plătească serviciile comunale, iar dacă cumva cineva îşi pune în gînd să-şi mărească familia cu încă un copil, înainte de aceasta ar face bine să se gîndească dacă îşi poate asigura nişte venituri medii lunare de cel puţin 6 mii lei. Din păcate, în condiţiile Republicii Moldova cu nivelul mizerabil de venituri aşa ceva este imposibil. Or, leafa medie lunară care ajunge în bugetul unui pedagog, de altfel, ca şi a unui medic, de abia dacă se ridică la 2 mii de lei.
Nici în economie, chiar în sectoare private, salariile nu sînt mai mari. De o vorbă, în agricultură, leafa curată a unui angajat nu se ridică mai sus de 1500 lei. Să admitem că lucrătorii din această ramură mai beneficiază şi de alte cîştiguri, cum ar fi cele în natură, dar nici angajaţii din alte sfere nu primesc salarii mai mari. Astfel, lucrătorii din comerţ se aleg cu salarii mai mici decît chiar angajaţii din educaţie, sănătate, iar cei ce muncesc în reţelele de hoteluri şi restaurante, ar reieşi din ultimele date ale Biroului Naţional de Statistică, că sînt cei mai prost plătiţi, după agricultori.
Cum poţi, în genere, în ţara noastră să-ţi înjghebi o familie, să ai un copil, în condiţiile în care este nevoie de un cîştig mediu lunar de cel puţin 4,5 mii lei pentru o familie, iar cu 2 copii, 6 mii lei, cînd veniturile disponibile în medie pentru o persoană la scara ţării constituie doar 1352 lei, potrivit datelor statistice oficiale. Dacă chiar am admite că ar lucra ambii soţi, ceea ce se întîmplă rareori, deoarece după cum ne-o dovedesc datele statistice privind ocuparea forţei de muncă, doar unul dintr-o familie din 3 membri are un loc de muncă, veniturile medii lunare ale unei familii din ţara noastră nu se ridică măcar la suma de 3 mii de lei. Face să ne mai mirăm după ce aflăm asemenea venituri jalnice care îi revin unei familii de ce moare populaţia RM, de ce scade numărul căsătoriilor, de ce se nasc mai puţini copii?
M-au indispus acţiunile vădit manipulatoare ale unor colegi de breaslă care, inserînd cifra statistică privind mărimea veniturilor disponibile în mărime medie pe ţară de 1352,2 lei a unei persoane, au exclamat prin intermediul unui site precum că cresc veniturile. Este adevărat, Biroul Naţional de Statistică a relatat o creştere la acest capitol de aproape 10 la sută. Dar aceştia evită să spună că cheltuielile au crescut cu peste 7 la sută, că mărimea minimului de existenţă a urcat, la fel, cam cu 10 procente şi că veniturile mediii pe ţară pentru o persoană nu sînt suficiente nici măcar pentru a acoperi acest minim de existenţă. Ar fi necesară suplimentarea veniturilor unui om din ţara noastră cu cel puţin 10 procente pentru a-i asigura elementare condiţii de viaţă. 
Cît priveşte sursele de obţinere a veniturilor populaţiei, acestea vin să ne dea motiv de reflecţie, să ne pună pe gînduri vizavi de unele procese, fenomene ce se produc în ţara noastră. Bunăoară, ponderea salariilor reprezintă aproape 50 la sută din veniturile lunare pe care le obţine în medie o persoană. Nu am avea nimic de spus dacă aceasta s-ar datora exclusiv creşterii salariilor, veniturilor din alte surse. Dar tocmai aici buba, extinderea cu peste 7 la sută a ponderii salariilor în mărimea veniturilor vine pe fundalul scăderii cîştigurilor de alte origini. Datele statistice certifică o diminuare a veniturilor din activitatea agricolă individuală cu 2 procente, a celor provenite din alte activităţi antreprenoriale altele decît cele agricole cu mai bine de 1,5 la sută. Asta în timp ce continuă să fie suplimentate ajutoarele sociale din bugetului statului. Aceste cifre în descreştere denotă faptul că amploarea, entuziasmul antreprenoriatului în ţara noastră se evaporă, gustul pentru afaceri, ca sursă de venit, nu prea prinde în ţara noastră. Moldoveanul înclină să accepte pomana cuiva decît să aibă propria afacere din care să trăiască. Sau poate este constrîns de corupţia, banditismul puterii să consimtă condiţia de cerşetor. Sau poate că e vorba de un genocid social şi economic împotriva populaţiei avîndu-i ca autori pe Plahotniuc şi Filat? Cu Ghimpu, Diacov şi Lupu coautori?

Vlad LOGHIN