Deşi filmele îi dau destulă dreptate, uneori are nevoie şi de instanţe de judecată...
Orice ziar, lucru cunoscut, este şi o tribună de dezbateri, mai ales cînd aceasta este aleasă de diferite personalităţi din varii domenii. Cei care apelează la această cale, din respect pentru oponenţi şi morală, au datoria morală să pună în discuţie idei, nu atacuri la persoană, denigrări şi minciuni sfruntate. Toate aceste cu atît mai mult cu cît ziarul care găzduieşte astfel de polemici nu are obligaţia de a verifica autenticitatea spuselor celor implicaţi în polemici, asta din elementarul motiv că nu fac parte din colectivul redacţional.
De bună credinţă fiind, în 2007, ziarul nostru a găzduit un flux de articole polemice ale lui Ion Şiman, ex-director general al SA „Moldova-Film". Toate afirmaţiile semnate de către Şiman în acele articole s-au dovedit a fi calomnii, minciuni şi denigrări nedemne, de cea mai joasă speţă, iar acest lucru a fost confirmat chiar şi de către instanţele de judecată. În anul 2009, într-o dezminţire publicată în ziarul nostru, „Studioul „Moldova - Film" regreta apariţia articolelor „Ratăcitul Jereghi între „Presentiment" şi „Miraj", „Jereghi la ceai cu..." şi „Puciul organizat de conducerea Uniunii Cineaştilor a eşuat", publicate pe parcursul anului 2007 şi semnate de Ion Şiman, deoarece conţineau informaţii denigratoare, eronate şi extrem de ofensatoare la adresa regizorului Valeriu Jereghi. Totodată, SA „Moldova-Film" îl consideră pe Valeriu Jereghi drept un promotor al culturii naţionale, al valorilor general-umane prin intermediul artei cinematografice, recunoaşte profesionalismul, talentul şi meritele lui deosebite.
Iată cu cine s-a pus dl Ion Şiman!
Valeriu Jereghi, după cum veţi vedea mai jos, este o figură marcantă, recunoscută a cinematografiei naţionale, iar această recunoaştere a trecut de multă vreme graniţele ţării. Spre edificarea cititorilor, oferim mai jos doar o scurtă notă biografică a domniei sale, iar asta pentru a judeca şi singuri cu cine s-a pus dl Ion Şiman!
Filmografia:
1975 – „Dimineaţa” (Diploma VGIC), autor de scenariu şi regizor.
1978 – „Cocostîrcul” (Moldova-Film), autor de scenariu şi regizor – Premiu la Festivalul din Manheim (Germania), Premiu la Festivalul din Solonic (Grecia)
1983 – „Ar fi avut o altă soartă” (Moldova-Film), coautor de scenariu, regizor – Premiul II la Festivalul Unional (Leningrad), Premiul I la Festivalul Unional al tinerilor cineaşti (Moscova), Premiul „Cocostîrcul de argint” (Chişinău), Premiul Comsomolului din Moldova.
1984 - „Gleb” (Moldova-Film), film documentar de scurtmetraj, autor de scenariu şi regizor.
1985 - „Vîntul sălbatic” (Moldova-Film, Iugoslavia, USA) coregizor.
1987 „Iona” (Moldova-Film), autor de scenariu şi regizor – Premiul II la Festivalul Unional (Tbilisi).
1990 - „Dizidentul” (Moldova-Film, Austria, Ungaria), coautor de scenariu, regizor.
1992 – „Şi va fi” (Rusia, România), autor de scenariu şi regizor – Premiul Mare şi Premiul pentru cel mai bun rol feminin, Costineşti (România), Premiul juriului Sant-Rafaele (Franţa), Cannes-93, selecţia oficială „Un Sertain Regard”.
1993 – „Copii fără casă” (studioul „TRI-TĂ” al lui Nikita Mihalkov), film documentar de lungmetraj, coautor de scenariu, operator, regizor – Premiul „Viteazul de bronz” (Rusia), Premiul festivalului „Ordinea de drept şi societatea” (Rusia).
1994 – „Annegret şi copii săi” (Germania), film documentar de lungmetraj, autor de scenariu, operator, regizor.
1995 – „Generaţia a treia” (Franţa), film documentar de lungmetraj. operator, regizor.
1999 – „Moştenirea spirituală” (Rusia), film documentar de lungmetraj, autor de scenariu, operator, regizor.
2001 – „Regiunea Kaluga” (Rusia), film documentar de lungmetraj în 2 serii, autor de scenariu, operator, regizor.
2002 – „Soroca” (Moldova), film documentar de lungmetraj, autor de scenariu, operator, regizor.
2003 – „Regiunea Krasnodar: Orlionok” (Rusia), film documentar de lungmetraj, autor de scenariu, operator, regizor.
2003 – „Regiunea Kolomenskoe” (Rusia), film documentar, autor de scenariu, operator, regizor.
2006 – „Mirajul dragostei” (Proiect internaţional, autorul scenariului şi regizor) – Festivalul Internaţional „Filmul nou. Secolul XXI” (Smolensc): Premiul simpatia spectatorilor, Premiul pentru cea mai bună imagine, Premiul pentru cea mai bună scenografie.
2007 – „În piele de şarpe”, spectacol teatral-televizat la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” după „Orfeu în infern”, de Tennessee Williams, autor de scenariu şi regizor.
2009 – „ARRIVEDERCI” (Moldova) - film artistic, regizor, operator şi producător.
Prezent la „Teleforumul euroasiatic” (Moscova, Rusia) – Grand-Prix.
Proiecţie la Parlamentul European (Bruxelles, Belgia).
La Festivalul internaţional de filme din Berdiansc (Ucraina): Premiul pentru cea mai bună regie, Premiul pentru cea mai bună imagine, Premiul special al juriului „Speranţa festivalului”, decernat lui Ionel Babenco.
Laureat al Premiilor „Erasmus EuroMedia” (Viena, Austria), acordate anual de către Societatea Europeană pentru Educaţie şi Comunicare la categoria "Pentru dezvoltarea dialogului intercultural într-o Europă unită ". “Country Medal” - Medalie de ţară, “Sponsorship Award” – Premiul finanţatorului.
Festivalul internaţional de filme din Salerno (Italia), „Premiul Absolut” la categoria de filme media-metraj.
Festivalul internaţional de filme pentru drepturile omului (Harkov, Ucraina) – Premiul pentru cea mai bună regie.
Festivalul internaţional de filme «Кинотур» (Jitomir, Ucraina) – Grand-Prix, Premiul pentru cea mai bună imagine.
Festivalul internaţional de filme televizate “KORONA KARPAT” (Truscaveţ, Ucraina) – Grand-Prix.
Festivalul internaţional de filme “Algidus Art Film Festival” (Roma, Italia) – Premiul special al juriului.
Festivalul internaţional de filme “Dream Fest Cinema” (Slatina, Romănia) – Diploma Pentru Excelenţa Creaţiei Cinematografice.
Festivalul internaţional de filme “Identita Film Festival” (Roma, Italia) – Premiul I. Premiul “ PREMIO ITALIA - 2011” (Roma, Italia).
Diplomă de Gradul Întîi” de la Guvernul Republicii Moldova.
Mitropolitul Moldovei ÎPS Vladimir a distins filmul „ARRIVEDERCI” cu Ordinul „Paisii Veliccovschii”.
Regizorul Valeriu Jereghi este şi autorul cărţilor „Nuvele cinematografice”, „Amore e guera”, avînd şi numeroase articole şi studii publicate în revistele „Nistru”, „Codrii”,”Ecranul şi scena”, „Arta cinematografiei”, „Scenarii de filme”. Este Maestru în Arte.
Aşadar, după cum vedeţi, avem de-a face cu o filmografie impresionantă şi, credem, greu de egalat dacă ţinem seamă de „ritmurile” cinematografiei naţionale, nemaivorbind de afirmarea internaţională a acesteia. Regizorul Valeriu Jereghi a reuşit să spargă toate canoanele de la Est şi de la Vest, reuşind să se impună cu arta sa şi, drept consecinţă, să fie recunoscut, recompensat pe măsură. Indiferent unde toarnă acest filme şi de casele producătoare, în/din Rusia sau Europa, Valeriu Jereghi, înainte de deschiderea sa spre universalitate, este un patrimoniu cultural naţional.
Mihai CONŢIU




O colectie de marturii ale omului de casa al lui Mircea Eliade adunate de Ziaristi Online
De ziua lui Mircea Eliade (9 martie 1907) Ziaristi Online publica o colectie de marturii si informatii mai putin cunoscute despre viata si moartea sotilor Eliade, relatate la prima mana de Stelian Plesoiu, un fost student al Universitatii din Chicago care a avut sansa sa petreaca mai multi ani alaturi de geniul roman al secolului XX, cel care s-a autodefinit drept “un subiect si un agent al Istoriei”.
Fostul om de casa al lui Mircea Eliade dezvaluie: “Sotii Eliade au sfirsit in mizerie”
Interviu realizat de Silvia Vrinceanu
Un roman stabilit in Chicago ii duce pe romanii interesati pe urmele lui savantului Mircea Eliade. Dupa ce au emigrat din Romania, dupa scurte escale in occident, sotii Christinel si Mircea Eliade s-au stabilit definitiv in SUA, unde maestrul era un profesor respectat. Desi Mircea Eliade a ramas in profunzime un roman si un anticomunist, dupa moartea sa, p...
Grupul parlamentar al socialiştilor iniţiază, începînd ...
Nu doar xenofobie, ci şi falsificare grosolană
Am luat...
Autor: Mălin Bot, Adevărul.ro
„Noi sîntem urma...
Primadona Operei Naţionale Maria Bieşu a decedat în dimin... 
Adresa redacţiei: Republica Moldova, 2012, Chişinău, str. Puşkin 22, Casa Presei, et. 3.