Iernile reci din Europa Centrală şi de Est sînt un rezultat al perturbării survenite în mecanismele "bucătăriei vremii" deasupra Atlanticului, generată de reducerea suprafeţei de gheaţă arctică în timpul verii, susţin autorii unui studiu apărut recent în revista ştiinţifică braziliană Tellus.

Potrivit oamenilor de ştiinţă germani de la Institutul de Studii Polare Alfred Wegener (AWI) şi Centrul de Cercetare Helmholtz (GFZ), încălzirea aerului deasupra Oceanului Arctic ca urmare a încălzirii apelor acestuia accelerează circulaţia pe verticală, astfel încît masele de aer cald se ridică în sus, fiind înlocuite cu aer mai rece. Ca rezultat, straturile inferioare ale atmosferei îşi pierd stabilitatea şi schemele "sezoniere" de distribuire a presiunii atmosferice se schimbă atît în Arctica, cît şi în Atlanticul de Nord.
Dacă diferenţa de presiune este mare, se formează un vînt puternic care aduce din Atlantic mase de aer cald, asigurînd astfel o iarnă cu multă zăpadă în Europa Centrală. În cazul în care însă acest flux de aer nu se formează, în Europa ajunge un vînt uscat şi rece din Arctica, aşa cum s-a întîmplat în ultimii doi ani. Calculele oamenilor de ştiinţă arată că presiunea este mai redusă tocmai în acei ani în care gheaţa arctică se topeşte mai mult.