"Arta este creatie si bucurie. Cind orice muritor va dobindi constiinta unui artist, fata lumii se va schimba".

(Tudor Vianu)

Pentru prima data, pe Grigore Adam l-am intilnit in anul 1970, la Nisporeni, pe covorul de lupta, in cadrul sarbatorii "Ziua Sportivului". Mi-au cazut sortii sa lupt cu el pentru premiul "Berbecul viu". Era intr-o forma sportiva buna si n-a binevoit sa-mi cedeze trofeul.

A doua oara, in anul 1973, ne-am intilnit in sala de antrenamente . Dumnealui activa in calitate de antrenor in sectia de haltere, in care m-am inscris si eu pentru a-mi fortifica si mai mult sanatatea. Am devenit prieteni buni, mai apoi si cumetri. Pe atunci am aflat ca el, sportivul, mai este si artist, adica ii place sa cinte la frunza. Azi, dupa 37 de ani, am indraznit sa-l descos pe acest rapsod popular, care isi zideste cintecul din frunza, solicitindu-i un interviu.

Grigore DRAGAN: - Domnule Grigore Adam, cind ati pus pentru prima data mina pe frunza?

Grigore ADAM: - De pe cind eram inca micut si taticul ma trimitea cu vaca la pascut pe Valea Socilor, pe Dealul Bicului, pe cel al Armasaroaiei sau la Fintina Tomulesei - toate niste locuri pitoresti din preajma satului natal Balanesti. Dar primul meu invatator care m-a ajutat sa descifrez mai bine alfabetul frunzei, a fost mosul Mihail Percic, care cinta de minune din frunza si din solz de peste. Pe mine, insa, m-a ademenit mai tare frunza. Si, iata, de aproape 50 de ani, studiez si cint in permanenta la acest rarism instrument. De atunci incoace, ori de cite ori pun mina pe frunza, incerc suverana placere de a-i simti vibratiile plapinde.

Gr. D.: - Si, totusi, ce inseamna creatia pentru artistul Grigore Adam?

Gr. A.: - Inseamna mai intii de toate munca asidua, multa rabdare, trairea si intelegerea profunda a vietii. Frunza pentru mine este nascatoarea unei muzici de o rara frumusete. Creatia vine din efort si din suflet si prefer sa respir lacom aerul atmosferei presarate cu sunetele izvorite din frunza. Am crezut totdeauna in sinceritatea frunzei, caci ea e asemenea omului: ingalbeneste numai cind ii vine vremea si, cind isi simte sfirsitul, cade. Ma intristeaza toamna tirzie cind pomii isi lasa vesmintele, cind frunzele se scutura printr-o porunca a naturii. Atunci, in plina cadere, le prind si le redau o a doua viata, storcind din ele cele mai frumoase cintece de jale. Oamenii de la tara pricep simfonia frunzelor fara note si eu ma stradui sa alin sufletele celor impatimiti de muzica vrajita a frunzei.

Gr. D.: - In ce consta fericirea artistului indragostit de frunza?

Gr. A.: - Pentru mine fericirea consta in curgerea frumoasa a vietii. Sunt fericit cind sunt inconjurat de prieteni sinceri si de multe, multe frunze. Multumesc lui Dumnezeu ca m-a inzestrat cu asemenea har si mi-a pus in mina frunza. Sunt cite putin din tot ce cint. Incerc o bucurie nemarginita cind, evoluind in cadrul diferitelor spectacole, muzicalitatea bine potrivita a frunzei lucreaza cu o magie directa asupra celui ce o asculta. De n-ar fi frunza, viata pentru mine ar fi seaca, lipsita de sens.

Gr. D.: - Incerci careva emotii cind esti in fata spectatorilor?

Gr. A.: - Orice muzica izvoraste din emotii. De cite ori un cintec imi tisneste bucuros din frunza, mi se tulbura sufletul, iar inima incepe sa bata ca nebuna de parca ar vrea sa iasa din titini. Frunza pentru mine e o intreaga avutie, este un sediu al sentimentelor, emotiilor, dar si un mijloc pentru a mi le exprima. Sufletul mi se lasa usor ispitit de armonia frunzei, care de multe ori face sa-mi alerge furnici prin tot corpul. Melodiile interpretate la frunza sunt o revarsare fireasca a inimii, a dorului de acest minunat si irepetabil picior de plai. Frunza, la parerea mea, este un instrument care, pe drept, ii face concurenta naiului, este asemenea unui medicament care oblojeste de minune ranile sufletului.

Gr. D.: - Ce exprima in sine acest misterios, fermecator instrument - frunza?

Gr. A.: - Frunza ca instrument artistic isi are limbajul sau muzical specific, poate induiosa si imblinzi chiar si pe tiran. Ea nu are limite si poate exprima totul. Muzica vrajita, produsa de frunza, se adreseaza mai intii de toate inimii, sufletului, ratiunii si are o putere enorma pentru a le emotiona. Cred ca nimic nu poate fi mai subtil ca procesul muzical extras cu multa sensibilitate si dragoste din gingasa frunza. Atunci cind frunza cinta, suferinta tace. Uneori dialoghez cu frunza de parca ar fi o fiinta vie si atunci cind o rup imi cer iertare, promitindu-i ca ma voi comporta cu ea atent, grijuliu si nu o voi face de rusine.

Gr. D.: - Ce inseamna pentru Grigore Adam o simpla atingere de frunza?

Gr. A.: - Frunza este respiratia mea. Este primul pas al inspiratiei si, de ce nu, si un contact cu natura, bunatatea, o totala angajare in slujba binelui si frumosului. Mai multi oameni mi s-au destainuit cum ca melodiile ce rasuna din frunza ii indeamna sa fie mai buni, mai intelegatori din fire, mai receptivi la suferintele altora, le altoieste mai multa incredere in ziua de miine. Acesta ar putea fi motivul pentru care sunt invitat sa le cint din frunza la toate sarbatorile orasului. Faptul ca spectatorii ma vreau ma bucura enorm si ma mobilizeaza la mai mult.

Gr. D.: - In ce limba cinti?

Gr.A.: - Intr-o limba universala, caci muzica ce naste din frunza nu are nevoie de traducere, fiind perfect de usor receptionata.

Gr. D.: - Care, crezi, e cel mai mare neajuns al unui om?

Gr. A.: - Lipsa omeniei si a vointei mi se pare cea mai trista debilitate la om.

Gr. D.: - Ce inseamna viata in conceptia Dumneata?

Gr. A.: - Viata mea, ca si a oricarui om, este o lupta sau, daca vrei, chiar un roman. Mai izbutit, mai putin izbutit, mai larg acceptat sau mai controversat. Aceasta depinde de cel apreciat, dar si de cei ce fac aprecierea. De aceea ma stradui sa urmez indemnul lui Martial:

"…Gustati din viata caci zeii insisi mor,

Nu miine, ci astazi sa traiesti, -

De viata sa te bucuri cit timp in viata esti".

Gr. D.: - La ce speri in prezent?

Gr. A.: - Sper la orice pentru ca viata insasi e o speranta. Nutresc speranta mare si ma stradui sa ma mentin pe pirtia vietii, acumulind totodata energia necesara si intreprinzind noi eforturi pentru a inainta cu mai multa siguranta pe calea muzicii. Doresc sa insusesc mai bine si mai temeinic filosofia frunzei, care pentru mine mai are inca multe secrete. Si mai sper prin melodiile ce le cint sa-i pot ajuta pe cit mai multi oameni sa treaca peste suferintele si dezamagirile lor.

Gr. D.: - Muzica mustoasa si duioasa, ce curge din frunza, pare a fi dumnezeiasca si ii incinta pe multi. Ea ne loveste placut in crestetul ratiunii, ne dezvaluie o cu totul alta tratare a rostului vietii. Mai poseda cineva acest misterios instrument?

Gr. A.: - As vrea ca in pridvorul culturii noastre nationale sa stea adevaratii ei rapsozi. Din pacate-s foarte putini promotori ai frunzei si nu prea indraznesc sa iasa in scena mare. Este, cred eu, un prilej serios de meditatie pentru cei carora le-a fost incredintata cirma Culturii. Poate ca ar fi necesara si binevenita studierea frunzei in unele institutii de muzica, transmiterea generatiei tinere a mostenirii folclorice, produsa de acest instrument. Caci nu in zadar mai toate cintecele noastre populare incep cu sintagma "frunza verde". Si apoi unde mai pui ca acest instrument nu se lasa usor mingiiat si studiat de oricine.

Gr. D.: - Pe care scene ti-a suris norocul sa concertezi si in ce formatie activezi?

Gr. A.: - Am avut placuta si frumoasa ocazie sa evoluez in cadrul mai multor festivaluri nationale si internationale. In republica am concertat in orasele Chisinau, Ungheni, Criuleni, Rezina, Edinet, Orhei, Hincesti etc. Mi s-a oferit posibilitatea de a-mi promova creatia si in Romania, la festivalurile internationale de folclor din orasele Vaslui, Tirgoviste, Iasi, Galati, Tulcea, Cluj, Singeorz-Bai, de unde am revenit cu diplome de onoare, premii banesti, trofee, dar si cu multe impresii placute. Peste tot am fost primit cu caldura si incurajat pentru cintecele interpretate din cel mai vechi instrument national - simplu numit "frunza". Ma bucur ca sunt membru a doua formatii artistice - fanfara de maturi si ansamblul folcloric de barbati de la Casa raionala de cultura din orasul Nisporeni. Sunt niste oameni de exceptie cu care ma inteleg de minune si, sprijinit de ei, ma pot realiza ca artist.

Gr. D.: - Ce vise care tin de realitate ii dau tircoale artistului Grigore Adam?

Gr. A .: - Sa lansez in curind un album muzical si sa organizez cu ajutorul lui Dumnezeu si al bunilor mei prieteni o serata de creatie, care ar putea fi in acelasi timp si una de omagiere, deoarece timpul vine peste mine si iata ca anul acesta ma voi pomeni ca rotungesc si eu un jubileu.

Gr. D.: - Sa-ti ajute Dumnezeu in realizarea intentiilor nobile. Sa ne traiesti ani multi si din frunza sa ne cinti.

Gr. A.: - Va multumesc mult si sa ne intilnim sanatosi si voiosi la multe spectacole.