Daca numai Vama tine tara_

Datele oficiale recente ce tin de contributia serviciului vamal la formarea bugetului de stat, din care se platesc salariile, pensiile, bursele, trebuie sa ne dea de gindit. Or, ele vorbesc, confirma ceea ce am spus de multe ori: economia tarii e cazuta pe brinci.

Se dovedeste ca de la inceputul anului vama a varsat in bugetul statului aproape 6 miliarde lei. Altfel spus, bugetul statului in marime de  mai putin   de 8,8 miliarde lei este format in proportie de aproximativ  70 procente din acumularile vamale. De unde rezulta ca volumul veniturilor varsate de serviciul fiscal in bugetul tari, cum ar fi taxele fiscale, impozitele pe venit ale persoanelor juridice, fizice, taxele pe valoare adaugata(TVA) reprezinta mai putin de o treime din valoarea acumularilor in vistieria statului. Ponderea neinsemnata a impozitelor percepute din activitatea agentilor economici ne dovedeste cu prisosinta ca intreprinderile nu fac bani, nu au venituri, adica,  economia tarii continua sa ramina bolnava grav.

Departamentul vamal ne informa saptamina trecuta pe un ton triumfalist ca suma de bani incasata din accizele platite pentru marfurile introduse in tara in opt luni ale anului curent s-au cifrat la 1 miliard 37 milioane lei, ceea ce denota o crestere de 30 la suta fata de perioada corespunzatoare a anului trecut. Nu stiu daca conducerea serviciului vamal vede in aceasta crestere un motiv de a lansa focuri orbitoare de artificii, deoarece, dupa cum se mentioneaza in informatia departamentului, suplimentarea fluxului de acumulari se datoreaza majorarii cotei accizelor vamale la o serie de marfuri de import: produse petroliere, masini, tigari, bauturi alcoolice, parfumuri, articole de bijuterie. Bunaoara, accizul la benzina a sporit cu 50 procente anul acesta. Asa ca e greu sa-ti dai seama ce factor a determinat suplimentarea acumularilor de venituri in bugetul de stat: o mai buna activitate de colectare a platilor vamale sau marirea birului pe care trebuie sa-l plateasca cei care aduc marfuri straine in tara noastra.

De un lucru pot fi sigur si anume ca Guvernul  trebuie sa cada pe ginduri dupa ce se confrunta cu statistica vamala care arata ca in ianuarie-august, curent, importul de marfuri in tara noastra a ajuns la valoarea de 31 miliarde 112milioane lei, adica a crescut in comparatie cu perioada similara a anului trecut cu 25 procente. Mai precis, dar si mai pe inteles, valoarea importurilor depaseste cu mai bine de 50 procente  Produsul Intern Brut al tarii  in primele trei luni. Adica, costul marfurilor aduse din strainatate face cam cit jumatate din ceea ce a produs intreaga tara in trimestrul I al anului!

De fapt, extinderea importurilor reprezinta o tendinta constanta din momentul venirii la putere a actualului Guvern. Mai grav este ca intensificarea fluxului de marfuri straine in tara contrasteaza izbitor cu diminuarea exporturilor. Bunaoara, in semestrul I al anului importurile au crescut cu aproape 12 procente, in timp ce exporturile s-au marit doar cu aproape 7 procente, iar in iunie, indeobste, s-a inregistrat o scadere de 8 la suta. Decalajul vizibil care s-a format in raportul export-import a condus la dezechilibrarea balantei comerciale. In consecinta, deficitul balantei comerciale s-a „ingreunat” cu 15 procente fata de prima jumatate a anului trecut. Biroul National de Statistica ne informeaza ca gradul de acoperire a importurilor cu exporturi este de doar 37,1 procente, fiind in scadere cu aproape 2 procente fata de semestru I al anului trecut.

E clar ca nu ne putem descurca fara anumite marfuri straine. De-o vorba, nu dispunem de petrol, gaze. Poate nu e rezonabil sa producem masini grele. Dar nici sa admitem o cota de aproape 12 procente a produselor alimentare din volumul importurilor nu este permis.

 Ce riscuri comporta cresterea importurilor? Mai intii de toate, ele compromit cererea pentru marfurile fabricate de producatori autohtoni si, in ultima instanta, reprezinta un obstacol pentru stabilizarea si relansarea economiei nationale. Populatia tarii noastre cumpara marfurile straine si, in felul acesta, incurajeaza dezvoltarea intreprinderilor de peste hotare. Cel mai absurd este ca platim marfurile straine cu salariile, pensiile achitate tot din resurse financiare straine: credite, granturi externe. Adica, finantarile straine contribuie intr-un final tot la sustinerea economiilor celor care, chipurile, ne dau pomeni, credite ieftine. Nimic nu se face degeaba in lumea asta!

Vlad LOGHIN

Dupa cum un acuzat pus fata in fata cu dovezile complesitoare recunoaste ca a savirsit o crima, tot asa si actualul Guvern, sub presiunea statisticilor zdruncinatoare, realitatii crunte, incontestabile, in sfirsit, la nici un an de cirmuire dezastruoasa a tarii recunoaste ca saracia a crescut. Aceasta concluzie se regaseste in textul unei note informative pregatite de Ministerul Economiei. Autorii ei vad extinderea pauperitatii in micsorarea volumului de bani care vin de la cetatenii nostri aflati la munca peste hotare si in scaderea veniturilor populatiei ca urmare a reducerii preturilor de productie.

Altfel spus, oficialii dau vina pe criza economica mondiala si nici in ruptul capului nu vor sa vada birna din propriul ochi. Sa admitem ca reducerea fluxului de remitente poate fi pusa in circa crizei mondiale. Oricum ai da insa, nu poti sa accepti ca faptul micsorarea preturilor la productia noastra vine drept urmare a dezastrului din economia mondiala. Aceasta afirmatie nu rezista din doua motive. Primul tine de inghetarea majorarii salariilor bugetarilor. Adica, a scazut capacitatea de cumparare a populatiei, ceea ce  a atras dupa sine coborirea preturilor la marfurile noastre. Mai apoi, patrunderea nestingherita a marfurilor straine pe pietele autohtone i-a determinat pe producatorii autohtoni sa micsoreze costurile productiei lor la niste cote insuportabil de mici, pentru ca macar cumva sa acopere munca depusa si investitiile facute.

De fapt, nota Ministerului Economiei se refera exclusiv la cresterea saraciei la sate. De parca oamenii de la orase huzuresc, nu mai pot de bine_ Cel mai mult ne demonstreaza ca la oras bintuie aceeasi saracie ca si la sate deteriorarea pietei imobiliare. Or, aceasta, fie in Republica Moldova, fie in SUA, fie intr-o tara din Asia sau Europa indica in mod clar oscilatiile veniturilor populatiei din statul respectiv. Iata nu demult statistica de peste hotare arata ca preturile la case au crescut in Asia cu peste 35 procente, pe cind la vecinii nostri din Europa, dimpotriva, continua sa scada. Adica, evolutiile pietelor imobiliare dezvaluie tendintele reale care marcheaza economiile  statelor de pe aceste doua continente. Asia, prin China, India, Singapore alte state, este liderul cresteri economice din lume si, implicit, al veniturilor populatiei. Pe cind Europa, cu deficitele bugetare enorme, este codasa, daca nu chiar talaghirul relansarii economice globale, ceea ce se rasfringe asupra veniturilor populatiei, asupra intentiei acesteia de a cumpara imobile.

 Am recurs la aceasta paralela cu piata imobiliara externa, pentru a demonstra cu cita precizie, certitudine reda volumul tranzactiilor de vinzare-cumparare a locuintelor starea veniturilor populatiei tarii noastre. Or, statistica este dezastruoasa. Astfel, in prima jumatate a anului curent, numarul locuintelor vindute a fost de 2-3 mai mic fata de aceeasi perioada a anului trecut. S-au construit cu 50 procente mai putine apartamente. Nici chiar micsorarea preturilor la locuinte cu 30 procente nu a putut inviora piata imobiliara. Veniturile populatiei de la orase, pe care se tine cu precadere piata imobiliara a tarii, s-au diminuat in mod dramatic.

Biroul National de Statistica ne da o micsorare a salariului real al unui lucrator din economia nationala cu 0,2 la suta in ianuarie-iulie fata de acum un an de zile. E drept ca statistica oficiala, in acelasi timp, ne arata o crestere cu 6,8 procente a salariului mediu lunar, adica valoarea bruta, pe hirtie a cistigului unui lucrator, pe care nicidecum nu o poti califica drept spor, deoarece aceasta crestere este „mincata” de inflatia de 7,6 procente. Mai urit, ne alegem, in cele din urma, cu o reducere a salariului de 15,6 procente, conditionata de deprecierea valutei nationale. De unde rezulta ca veniturile reale ale populatiei tarii au scazut cu aproape 20 procente fata de anul trecut.

Dar chiar daca admitem drept obiect de referinta salariul mediu lunar al unui lucrator din economia nationala in marime de 2877,8 lei, precum ne indica Biroul National de Statistica, cu o crestere de 6,8 procente, totuna veniturile pe cap de locuitor sint mizerabile. Deoarece, pornind de la faptul ca un lucrator hraneste alte trei persoane, care nu au o sursa de existenta, din cauza ratei inalte a somajului, deducem ca venitul zilnic  al unui cetatean al tarii noastre este doar cu 50-60 de centi mai mare decit minimul absolut de existenta estimat de catre Banca Mondiala in valoare de 2 dolari SUA. Ceea ce ar insemna ca dupa indiciul mediu pe tara populatia Republicii Moldova se afla la limita existentei, adica mai rau nu se poate. Altfel spus, tara noastra risca sa se transforme intr-o zona a unei catastrofe umane.

Fireste, Guvernul Filat, ca si intreaga alianta aflata la putere, care s-a facut de rusine cu referendumul, trebuie sa dea vina pe cineva. De saracie in tara, desigur, este vinovata criza mondiala. Doar oare nu Guvernul in frunte cu Vlad Filat a inchis scolile, fara a propune un program de creare a locurilor de munca? A facut investitii in economia tarii, pentru a incuraja cresterea economica, pentru a le da oamenilor de lucru si, in felul acesta, a asigura cresterea reala a veniturilor, nu doar pe hirtie? Dimpotriva, el a inghetat majorarile de salarii, oamenii fiind nevoiti sa cumpere mai putine marfuri, astfel compromitind cererea de marfuri autohtone. Iata de unde se trage saracia noastra.

De fapt,  Guvernul Filat merita „lauda”. Cel putin a recunoscut ca tara se duce la fundul mlastinii. Miine-poimiine, te mai trezesti, ca isi asuma si vina pentru aceasta catastrofa. Dar vom trai noi mai bine?

Vlad LOGHIN